19 Februarie 2013

Bolile plantelor se datoresc mai multor cauze:

-agentilor fitopatogeni sau parazitilor vegetali,

- daunatorilor,

-cauzelor abiotice,

-cauzelor antropoice.

Agentii fitopatogeni

Prin notiunea de agenti fitopatogeni se inteleg acele organisme care traiesc in interiorul su exteriorul unei plante,de la care iau in total sau in parte substantele organice de care au nevoie.

Boli si daunatori la plante sunt cunoscuti si sub numele de paraziti.

Spre deosebire de paraziti,sunt unele organisme care,neputandu-si elabora direct materiile organice nutritive de care au nevoie, le iau gata elaborate de la alti indivizi morti. Aceste organisme sunt cunoscute sub numele de saprofiti.

In anumite conditii, unii saprofiti pot deveni paraziti si invers,unii paraziti pot trai si sub forma de saprofit.Trecerea de la forma de saprofit la cea de parazit, produce cele mai periculoase cazuri in fitopatologia practica. Atat la saprofiti, cat si la paraziti, deosebim doua mari grupe, obligati si facultativi. Aceasta impartire este artificiala si are o valoare relativa, deoarece in anumite conditii parazitii din forma de obligati pot trece in forma de facultativi.

PARAZIT OBLIGAT este un organism care traieste numai in stadiul de parazit.

SAPROFIT FACULTATIV sau SEMIPARAZIT este acel organism care in anumite conditii poate trece in stadiul de saprofit in acel de parazit, adaptandu-se vietii de parazitare.

PARAZIT FACULTATIV sau SEMISAPROFIT este acel organism care are o mare apropiere si adaptare la viata parazitara si numai in rare cazuri poate trai si sub forma de saprofit.

SAPROFIT OBLIGAT este acel organism care isi duce viata ca saprofit, fara a trece in stadiul de parazit.

Agentii patogeni care provoaca bolile la plante se numesc si patofiti.Dupa modul de viata deosebim patofiti (paraziti) specializati (isofagi,specifici sau monofagi), cand ataca si isi duc tot ciclul de viata pe o singura planta, cum sunt Plasmopara viticola, Puccina glumarumtritici, Bremia lectucaie si patofiti hetorofagi sau poilifagi care ataca un numar mai mare de plante din aceeasi familie, Cystopus condidus sau din mai multe familii, ca Agrobaterium tumef aciens, Botrytis cinerea, Sclerotinia sclerotiorum, Thielaviopsis basicola s.a.

Patofitii manofagi sau polifagi pot prezenta specializari pe anumite plante- gazda, dand varietati ale parazitului, care se numesc forme specializate. Astfel rugina neagra a cerealelor (Puccinia graminis) prezinta forme specializate. O forma specializata nu poate ataca decat un numar restrans de graminee sau o singura specie.Rugina neagra a ovazului nu se transmite, depilda, la grau, desi este produsa de acelasi agent patogen ca si rugina neagra a graului.Sau format la aceeasi specie botanica forme specializate, care ataca anumite plante gazda. In general, agentii patogeni pot ataca numai o singura planta, iar polifagia unora este numai aparenta.Desi din punct de vedere morfologic parazitul este o singura specie care atatca mai multe plante, in realitate el are o monofagie specializata, parazitul diferind din punct de vedere fiziologic.

Specializare parazitului merge mai departe, formele speciale desfacandu-se in rase fiziologice (biotipuri), care sunt capabile sa atace numai anumite soiuri sau varietati ale aceleiasi specii de plante.Deci pentru ca planta sa fie imbolnavita trebuie sa fie atacata de rasa fiziologica respectiva.Aceste cazuri sunt numeroase la ruginile gramineelor, unde numai la rugina neagra se cunosc peste 200 de rase fiziologice.

Parazitii pot fi AUTOICI, cand isi duc tot ciclul de viata pe o singura planta gazda, sau HETEROICI, cand isi completeaza ciclul de viata si pe alta planta gazda.Acest tip se intalneste la UREDINEE, cum este PUCCINIA GRAMINIS ,GYMNOSPROANGIUM SABINAE s.a. Uneori se intalnesc actiuni indirecte, cum este cazul FUMAGINEI.Aceasta ciuperca , desi saprofita, se comporta ca parazit, deoarece hraninindu-se cu excretiile insectelor daunatoare (Aphidae) acopera organele verzi ale plantei, reducand asimilatia si respiratia.

Parazitismul este convietuirea intre doua din care unul traieste in afara sau in interiorul celuilalt organism viu, de la care isi ia total sau in parte substantele nutritive sub forma organica. Parazitismul poate fi partial, cand planta da parazitului numai o parte din materia necesara pentru viata , cum este la vasc, orobanche si alte fanerogame parazite , si total, cand parazitul ia de la planta gazda toate materiile necesare vietii , cum este la ciupercile si bacteriile parazite. Dupa modul de atac al agentilor patogeni, deosebim urmatoarele categorii:

Ectoparazitii – agentul patogen care se dezvolta superficial la suprafata organului atacat , de care se fixeaza prin organe speciale ( apresorii ). Din aceste organe pornesc haustorii ( sugatorii ) ciupercii care intra in celulele plantei si prin care aceasta isi ia substantele nutritive. Exemplul clasic il constituie unele ciuperci din familia Erysiphaceae.

Endoparazitii – agentul patogen se dezvolta in interiorul plantei parazitate. Dupa modul de viata , endoparazitii se impart in : intracelulari , cand se dezvolta in interiorul celulei plantei parazitate , de unde isi iau direct hrana si intercelulari , cand miceliul se dezvolta in spatiile intercelulare , primind materiile nutritive prin osmoza sau cu ajutorul haustorilor. Traheomicozele si traheobacteriozele se produc atunci cand agentul patogen se dezvolta in interiorul vaselor conducatoare de seva pe care le astupa , oprin circulatia acesteia.

Bolile produse la plante de agentii fitopatogeni ( boli infectioase) , dupa cauzele care le produc , se impart in :

-          Viroze , boli produse de virusuri;

-          Bacterioze , boli produse de bacteriile fitopatogene;

-          Micoze , boli produse de ciupercile fitopatogene;

-          Antofitoze , boli produse de fanerogamele parazite.

DAUNATORII

Prin notiunea de daunatori se inteleg acei reprezentanti ai regnului animal care , hranindu-se temporar sau intreg cursul vietii lor cu seva plantelor sau cu parti din plante , le produc tulburari functionale ce pot merge pana la distrugerea plantei.

Actiunea distructiva exercitata de daunatori asupra plantelor gazda este cunoscuta sub numele de vatamare.

Vatamarea produsa de daunatori poate consta in imbolnavirea sau distrugerea numai a unora din organele plantei , fara ca aceasta sa atraga dupa sine pieirea plantei , ci numai o dezvoltare ulterioara anormala. Vatamarea poate fi insa si fatala pentru planta fara ca daunatorul sa fi actionat asupra intregii plante : distrugerea sistemului radicular sau roaderea regiunii coletului. De asemenea se pot produce vatamari sau imbolnaviri care sa se termine cu distrugerea plantei , fara ca daunatorul sa fi consumat organele plantei respective : este cazul inocularii de toxine , exercitat de paduchii testosi si asfixierii datorite testelor ce acopera pomul. In sfarsit , sunt cunoscute vatamarile care constau in consumarea plantei intregi de catre daunatori.

Ca si in cazul agentilor patogeni , si in cazul daunatorilor se observa ca unele specii traiesc pe o singura planta gazda , fiind cunoscute sub numele de daunatori monofagi , iar alte specii de daunatori se dezvolta pe un numar mare si variat de plante gazda , fiind cunoscuti sub numele de daunatori polifagi , de exemplu larvele de buha semanaturilor , care se dezvolta pe cca 200 de plante gazda.

Sunt unele specii de daunatori care se dezvolta pe plante gazde inrudite , din aceeasi familie botanica.

Unele specii de daunatori , desi sunt caracterizate printr-o mare polifagie , manifesta totusi preferinta pentru o anumita planta gazda , de exemplu omida paroasa a dudului.

In sfarsit , sunt unele specii de daunatori care in mod obligat isi duc viata pe doua specii diferite. De exemplu , paduchele cornului ierneaza pe corn , iar generatiile de vara se dezvolta pe graminee.

Unii daunatori produc vatamari numai in stadiul de adult , de exemplu puricele cinepii ; alti daunatori produc vatamari numai in stadiul de larva , este cazul lepidopterelor ; alti daunatori produc vatamari atat in stadiul de larva , cat si in stadiul de adult , de exemplu , carabusul de mai.

CAUZELE ABIOTICE

Bolile provocate de factorii abiotici ( fiziologice) sunt datorate conditiilor nefavorabile ale mediului inconjurator in care traieste planta sau unui dezechilibru functional.

Bolile provocate de factorii abiotici , dupa cauzele care le produc , se impart in :

-          Boli produse de cauze cunoscute , cum sunt : agentii atmosferici ( factori climatici) , insuficienta in constitutia terenului de cultura , actiunea agentilor chimici din atmosfera , accidente datorite tratamentelor chimice si traumatisme si rani produse de agentii atmosferici , de teren si apa , de animale etc.

-          Boli produse de cauze necunoscute.

CAUZELE ANTROPOICE

Bolile provocate de factorii antropici sunt produse sub actiunea omului prin raniri , prin actiuni mecanice in timpul lucrului , etc.

Publicat 19/ 02/ 2013

Foto www.readcube.com

www.apsnet.org