10 Martie 2013

Ardeiul este una din principalele specii legumicole din tara noastra , de aceea se cultiva in camp , in spatii protejate si fortat in sere pentru a asigura consumul proaspat o perioada cat mai lunga din an. Diferitele varietati de ardei (gras , lung , gogosar , de boia) au o tehnologie asemanatoare de cultura in camp.

Pentru cultura ardeiului se aleg soluri adanci , cu o structura buna , afanate , permeabile , dar care sa nu permita o variatie mare a umiditatii , bogate in substante hranitoare , cu reactie neutra sau usor acida , calde , cu nivelul apei freatice nu prea aproape de suprafata , insorite. Culturile timpurii dau rezultate bune pe soluri de natura nisipo-lutoasa sau luto-nisipoasa si bine ingrasate. Se prefera terenurile protejate natural de paduri , perdele de pomi , pentru a feri culturile de vanturi , mentinandu-se astfel si umiditatea aerului la un nivel corespunzator. Rezultate bune se obtin pe terenurile proaspat destelenite.

Bune premergatoare pentru ardei sunt plantele leguminoase , cucurbitacee , varzoase , bulboase si chiar radacinoase. Culturile dau rezultate bune pe terenurile pe care n-au mai fost culturi de ardei in ultimii 3-5 ani si nici de alte solanacee. Lucrarile de pregatire a terenului pentru culturile de ardei:

1. Nivelarea de exploatare – se executa cu nivelatorul , dupa o afanare superficiala , cu multa grija , ardeiul fiind sensibil la excesul de apa ce poate aparea la o nivelare incorecta.

2. Aratura de baza – se efectueaza la adancimea de 28-32 cm , incorporand totodata si ingrasamintele organice.

3. Fertilizarea de baza – se administreaza toamna inainte sau peste aratura adanca : 40-50 t/ha gunoi de grajd , 300 kg/ha superfosfat si 100 kg/ha sulfat de potasiu. Toate aceste ingrasaminte se incorporeaza in sol prin discuire.

4. Intretinerea terenului primavara – se grapeaza , se lucreaza cu cultivatorul , se executa si o aratura superficiala inainte de plantare.

5. Fertilizarea de primavara – se administreaza 350-400 kg/ha Complex II si 100 kg/ha sulfat de potasiu , care se incorporeaza in sol cu erbicidul dat.

6. Erbicidarea – se amesteca 4 kg/ha Treflan sau Dymid cu 400-600 l de apa si se pulverizeaza in mod uniform pe sol , mecanizat , apoi se incorporeaza sau se administreaza si incorporeaza simultan (eventual plus ingrasaminte) cu combinatorul.

7. Modelarea terenului – se deschid rigolele de ghidare pentru udare pe brazde lungi , se executa modelarea propriu-zisa in straturi ridicate cu latimea la coronament de 0,94 m sau 0,5 m; lucrarea de modelare se poate combina cu erbicidarea.

Observatii:

Fertilizarea de primavara devine obligatorie in cazul cand s-a facut pe terenul respectiv si o cultura premergatoare in acelasi an. Plantele de ardei reactioneaza favorabil la ingrasarile cu azot , in special cu azotat de calciu sau azotat de calciu amoniacal. Producerea rasadurilor are loc in ferme specializate , semanatul efectuandu-se diferentiat pe metode de cultura si varietati de ardei. Pentru producerea rasadurilor necesare plantarii unui ha de cultura se foloseste o cantitate de samanta de 1 – 1,2 kg.Repicarea rasadurilor se face numai pentru culturile timpurii.

Plantarea rasadului in camp are loc atunci cand temperatura in sol pe adancimea de 10-15 cm atinge valoarea de cel putin 15 grade C , in concordanta cu specificul culturilor , ceea ce corespunde cu date calendaristice diferite. Epocile pentru semanatul si plantatul ardeilor:

1. Pentru culturile timpurii de ardei gras si ardei iute – 20-25.II ( pentru semanat in rasadnite) si 20-25.IV (pentru plantarea rasadurilor in camp).

2. Pentru culturile obisnuite , de vara , de ardei gras si ardei gogosar – 25.II- 15.III (pentru semanat in rasadnite) si 25.IV-15.V (pentru plantarea rasadurilor in camp).

3. Pentru culturile tarzii de ardei lung si ardei gogosar – 5-20.III (pentru semanat in rasadnite) si 5-20.V (pentru plantarea rasadurilor in camp).

Distantele de plantare pot fi de 70 cm intre randuri si de 12-15 cm intre plante pe rand sau de 40 cm intre randuri si de 12-16 cm intre plante pe rand , cand straturile au latimea la coronament de 0,94 m si de 30 cm intre randuri , iar pe rand 15-20 cm , cand straturile au latimea la coronament de 0,5 m , rezultand intre 95 000 si 140 000 plante la ha. Plantarea se poate face mecanizat sau manual. Pentru a crea conditii de microclimat favorabil plantelor de ardei , se vor realiza odata cu plantarea , perdele de porumb formate din 2 randuri amplasate din 22 in 22 m.

Lucrari de ingrijire

La 4-5 zile de la plantare se face completarea golurilor , folosind rasaduri din acelasi soi , aceeasi varsta si calitate cu cel folosit la plantare. Udatul constituie o lucrare importanta si de aceea trebuie condusa cu multa atentie . Se comit greseli in urmatoarele cazuri :

- cand se uda cu apa prea rece.

- Cand prin irigare se creaza conditii improprii , adica oscilatii mari , in ceea ce priveste regimul de temperatura , de umiditate si de aerisire in sol. In raport cu aceste aspecte cele mai mari greseli se pot comite prin irigare , mai ales atunci cand ardeiul este cultivat pe locuri joase si pe terenuri grele.

- Cand se uda abundent , inca de la plantare.

- Cand se uda in cele mai calduroase ore ale zilei si mai ales cu o cantitate insuficienta de apa.

Se evita greselile daca se uda in mod corect.

- Dupa udarea de la plantare , ardeiul nu se mai uda deloc timp de 2-3 saptamani , adica pana ce frunzele dinspre varful plantelor capata o culoare verde foarte inchisa.

- In functie de precipitatiile naturale si de natura solului , la inceput udarile se fac mai rar , la intervale de 7-10 zile , astfel ca umiditatea in sol sa fie constanta la nivelul de 75-80 % din capacitatea de camp. In timpul aparitiei masive a fructelor , cand plantele de ardei au cea mai mare nevoie de apa , udarile se fac mai des , la intervale de 5-6 zile , astfel ca umiditatea din sol sa fie in mod constant de 80-85 % din capacitatea de camp pentru apa.

- Se evita pe cat posibil udarea in timpul infloririi masive , se poate compromite recolta sau se poate diminua.

- Norma de udare este de 300-350 m cubi de apa la ha , iar numarul de udari variaza in functie de conditiile naturale , de la 10-12 pana la 18-20 pe intreaga perioada de vegetatie a culturii de ardei.

Prasitul se face cu grija deosebita , tinand seama de particularitatile pe care le prezinta sistemul radicular al plantelor de ardei. La inceput se praseste dupa fiecare ploaie sau udare , iar mai tarziu , prasilele se fac mai rar. Ele se efectueaza la adancimea de 5-6 cm , iar pe terenurile mai grele in jur de 10 cm. In total , se efectueaza 4 prasile mecanice intre randuri si doua prasile manuale pe rand.

Ingrasarea suplimentara faziala a culturilor de ardei da rezultate bune , mai ales atunci cand se alterneaza ingrasarile minerale cu cele organice. Se pot aplica 2 ingrasari cu cate 150 kg/ha azotat de amoniu si 100 kg/ha superfosfat. Combaterea bolilor si daunatorilor se face cu multa atentie. Se aplica 5 –7 tratamente cu insecticide impotriva daunatorilor si cu fungicide impotriva bolilor. Cand exista posibilitati , eventual pe suprafete mai mici , se poate executa copilitul si carnirea plantelor , in scopul obtinerii unor fructe mai mari , mai timpurii , pe de o parte si pentru a asigura ajungerea la maturitatea de consum a unui numar cat mai mare de fructe pana la venirea brumelor de toamna , pe de alta parte.

Recoltarea.

Fructele se pot recolta atat la maturitatea tehnica , cat si la cea fiziologica la ardeiul gras , iute si lung si numai la maturitatea fiziologica la ardeiul gogosar si de boia. Recoltarea poate incepe chiar la sfarsitul lunii iunie sau prima decada a lunii iulie , din culturile timpurii si se continua pana la caderea brumelor de toamna , deci pana in prima decada a lunii octombrie. Recoltarea se face manual , prin taierea pedunculului fructelor , esalonat , pe masura ce acestea ajung la gradul corespunzator de maturitate. Dupa recoltare ardeii se sorteaza pe calitati , se ambaleaza si se transporta cat mai rapid la locul de desfacere. La temperatura de 5-6 grade C se pot pastra 4-5 zile dupa recoltare. Productiile obtinute la ha sunt foarte variabile , in functie de varietate , soi si conditiile de cultura , rentabilitatea fiind asigurata cand se obtin peste 20-25 t/ha.