Cucumis sativus

Cucumis sativusCiclul de iarna –vara ocupa ponderea cea mai insemnata , deoarece contribuie la folosirea rationala a serelor , iar castravetii produsi in aceasta perioada sunt mult solicitati , atat pe piata interna , cat si pe cea externa.

In cadrul tehnologiei generale de cultura a castravetilor in sre trebuie sa se acorde o atentie sporita producerii rasadurilor , pregatirii serei , infiintarii culturii , lucrarilor de ingrijire pe toata perioada de vegetatie.

Este de remarcat ca , in ultima vreme , se folosesc in sera hibrizi heterozis , ginoici , cu fructe partenocarpice de 40-50 cm lungime , dar castiga teren si fructele mai mici , de cca 30 cm , dar cu un foarte sustinut ritm al productiei.

Producerea rasadurilor se face in fermele specializate , in deplin acord cu programul culturii , tinand seama ca acestea trebuie sa aiba o varsta de 30-35 zile la plantarile din decembrie si 35-40 zile la plantarile din ianuarie.Se recomanda ca samanta sa fie dezinfectata inainte de semanat , prin imbaiere 5 minute in solutie 0,3 la mie sublimat corosiv , dupa care se spala si se zvanta.

Semanatul se face direct in ghivecele nutritive de minimum 0,8-1 dm cub , la fiecare ghiveci punand 1-2 seminte , manual , la cca 2-3 cm adancime. Rasarirea are loc dupa 36-48 ore daca temperatura este cuprinsa intre 28-30 grade C , dupa care temperatura va fi redusa la 22-24 grade C pentru urmatoarele 5-6 zile , pana apare prima frunza tipica speciei. Plantele necesare pentru 1 ha se obtin din cca 700 g samanta.

Atunci cand semanatul se face direct pe substrat ( in sera sau un ladite) , rasadurile vor fi repicate tot in ghivece de 0,8-1 dm cub , in momentul cand frunzele cotiledonale au pozitie orizontala.

Rasadul optim pentru ciclul iarna-vara trebuie sa prezinte urmatoarele insusiri calitative : sa fie fiziologic tanar , 20-25 cm inaltime , 5 mm diametrul minim la colet , 4-6 frunze normale si sanatoase , radacina formata si alba la extremitatea balului , fara simptome de imbolnavire sau carente.

Plantarea rasadurilor se face manual , folosindu-se schema cu 2 randuri pe travee (3,20m) , la 60 cm de linia stalpilor si 200 cm intre randuri pe travee. Pe rand se planteaza la 50 cm , rezultand 12 500 plante la ha. Perioada de plantare este 5-10 noiembrie la ciclul prelungit si 22-28 decembrie la ciclul normal.

Fluxul lucrarilor la infiintarea culturii de castraveti in sere :

- sortarea rasadului pe grupe de marimi – manual

- transportarea rasadului sanatos in sera de productie – mecanic

- dezinfectia rasadului prin imbaiere in solutie de Orthocid 0,4%

- distribuirea rasadului pe travee , la locul de plantare

- plantarea cu echipe specializate : in sol pana la colet , pe baloti in substratul nutritiv pana la colet - manual

- lucrari de finisare dupa plantare : acoperirea rigolelor , nivelarea solului , crearea potecii de circulatie la cultura pe sol sau la cultura pe baloti - manual

- irigarea plantelor , prin aspersiune , cu apa la temperatura de 22-24 grade C ( la baloti mai mult) , fara a se atinge starea de exces(moderat) - automatizat

- asigurarea rezervei de rasad ( de cca 10-15%) fie prin transplantarea in ghivece mai mari(la cultura in sol), fie prin plantarea de rasad pe balotii instalati pe alee – manual

Lucrarile de ingrijire la castravetii cultivati in sere

Castraveti in sera in ghiveci

Lucrari generale

- afanarea solului; se executa o singura data la cca 10 zile dupa plantare si numai pana la distanta de 10-15 cm de planta

- fertilizarea faziala se face in functie de modul de infiintare a culturii.

- masurile preventive si curative de protectia plantelor

- reglarea temperaturii : 20-22 grade C in primele 10-12 zile de la plantare , ziua si noaptea ; temperatura de noapte in lunile de iarne 18 grade C , de primavara si vara 20-22 grade C ; 24 grade C – martie , 26 grade C – aprilie si poate ajunge in zilele insorite pana la 28-30 grade C.

- reglarea umiditatii : umiditatea relativa a aerului 80-90% , umiditatea solului 85-90%

- reglarea luminii : reducerea luminii prin opacizarea serelor in lunile cu insolatie puternica(mai-august)

- aerisirea : puternica , dar cu atentie pentru a nu diminua umiditatea relativa a aerului.

Lucrari speciale

- instalarea sistemului de sustinere : sfori pentru sistemul de conducere in „V" , vertical sau pergola

- mulcirea solului : se face ca substrat nutritiv (50% mranita descompusa , 40 % turba , 10% nisip de rau) cu umiditate 60% si pH – 6,5. La cultura pe sol se fac : I – februarie , decada 3, 5-6 kg /planta(70-80 t/ha) si II – aprilie , decada 2 , 3-5-6 kg /planta.

- Palisarea plantelor : se va avea in vedere gradul de contractie al sforii , precum si deplasarea descendenta a plantelor cultivate pe baloti.

- Dirijarea cresterii si fructificarii

- Defolierea ascendenta , pe masura epuizarii frunzelor bazale

- Inlaturarea fructelor mici , deformate , imbolnavite.

- Eliminarea florilor mascule la tulpinile neginoice sau predominant ginoice.

Conducerea cresterii si fructificarii plantelor impune un grad de specializare ridicat pentru muncitori. Cea mai frecventa metoda de taiere este aceea prin care se mentine axul plantei pana la nivelul spalierului orizontal. Lastarii si fructele ce se formeaza pe prima portiune de la baza plantei (0 – 50 cm)se indeparteaza , lastarii formati pana la 150-160 cm inaltime se ciupesc dupa 1 fruct , mai sus , dupa 2 fructe , iar cei mai de sus , dupa 3 fructe. Dirijarea plantelor se poate face in „V" , alternativ.

In ultima vreme capata insa extindere un nou sistem de taiere si dirijare , sub forma de „pergola", care s-a evidentiat atat prin productia timpurie , cat si totala , cu 20-28 % fata de conducerea in „V". La acest sistem randurile de plante sunt la distanta de 40-50 cm de cel al stalpilor , rezultand deci o distanta de 220-240 cm intre randuri pe travee. Dirijarea plantelor se face vertical pana la dolie , apoi convergent , orizontal catre mijlocul traveei. Pe portiunea de la baza plantei pana la 80 cm se indeparteaza toate fructele si lastarii , pe urmatoarea de 140 cm se lasa 3-4 lastari cu 8-10 fructe. De la dolie in prima etapa se lasa cate 1 fruct la nod, lastarii se indeparteaza , iar apoi se lasa si lastarii care se ciupesc dupa 1 fruct si o frunza. Tulpina se carneste cand ajunge la mijlocul intervalului treveei , iar cresterea va fi continuata cu un lastar ce se va carni cand va ajunge la sarma de sustinere a randului opus.

Castraveti in sera